Despues cu Gobierno y sindicatonan a informa tocante e firmamento di un acuerdo pa ahustacion di salario di empleadonan publico y gelijkgestelden, cu ta nifica un ahustacion di 6% di salario entrante 1 di juli 2024 y otro na januari 2025 di 5.7%, sindicato SEPPA ta duna su comentario riba esaki.

SEPPA a informa cu esaki ta nifica cu despues di 10 aña, ta ahusta salario debi na aumento di costo di bida. Pa loke ta e premies manera bashipremie, reparatiepremie y gelijkbedrag, esakinan a keda vigente, manera SEPPA a bisa, y e suma di cada un ta di 2.129 florin.

Pa SEPPA, e discusion di ahustacion di salario pa trahado di fundacionnan no a caba. Esaki ta pa motibo cu antes, ora ta papia di “gelijkgestelden,” trahado di fundacionnan manera Casa Cuna, Wit Gele Kruis, SABA, Imeldahof y otronan tambe tabata gosa di acuerdo riba indexering. “Esaki ta un principio cu SEPPA semper a para p’e y gobierno tambe a mantene esaki. Pero e biaha aki, como gobierno a bin cu e “output subsidie” ta parce cu e principio aki no ta conta mas. Si bo ta mantene bo mes na principio, no mester bin nada skirbi pa por haci esey,” nan a sigura.

SEPPA ta sigura cu pa e mesun motibo ey a acerca gobierno riba e tema aki. Tambe a dirigi un carta na ministernan encarga y e reaccion ta cu nan lo reuni riba e tema aki pa por yega na un solucion. Trahadonan di tur otro fundacion ta eherce tareanan esencial, importante y bunita. Semper nan salario ta basa den mesun forma cu sector publico, semper a haya derecho riba ahustacion, “y no ta pasobra gobierno a bin cu un output subsidie ta kita e derecho aki. Un biaha mas ta keda demostra cu ora ta tuma decisionnan grandi manera e output subsidie no ta tene na cuenta unda ta perhudica trahado, of ta haci esaki cu e intencion di corta gasto riba lomba di trahado. Berguensa.”

Pa SEPPA e lucha no a caba y nan ta conta cu e sosten di trahadonan di fundacionnan, manera nan ta declara.

Dialuna ultimo Gobierno di Aruba a reconoce cu ta un obligacion di un dunado di trabou pa tene na cuenta con costo di bida ta afecta e bida di su empleadonan y cu mester yega un sistema unda cu structuralmente salarionan ta ser ahusta.