E siman aki, scol ta cuminsa back, y esaki ta trece cune cierto reto pa mayor y muchanan, manera ahusta back na un rutina mas estricto, mas trabao y tarea y preparacion. E aña aki tambe ta trece un cambio: minister di Enseñansa a anuncia cu cuminsando e luna aki, muchanan di Klas 1 di scol basico ta bay cuminsa siña lesa y skirbi na Papiamento.

Luna pasa, minister di Enseñansa, Endy Croes a anuncia cu den cuadro di Maneho di Idioma nobo, ta introduci oficialmente Alfabetisacion na Papiamento e aña escolar aki. Segun un comunicado di gobierno, esaki ta nifica cu desde aña escolar 2024-2025, e alumnonan di klas 1 di scol basico lo siña lesa y skirbi na Papiamento. Lo duna Hulandes cu un acercamento nobo cu ta pas mas den e contexto di nos muchanan.

En conexion cu esaki, a prepara tur docente di klas 1 y cabesante di scol basico, unda cu nan a atende un curso di profesionalisacion. Durante e cursonan a trata e metanan nucleo di idioma y comunicacion, conocemento di e material, didactica di idioma materno y didactica di idioma stranhero y dominio di Papiamento.

Ademas di esaki, a inverti alrededor di 1.2 miyon florin pa desaroya e materialnan nobo.

A print e materialnan na Hulanda, esakinan a yega Aruba y a reparti nan pa tur scol basico.

Minister Croes a subraya cu diferente estudio internacional hopi profundo haci riba e topico aki, entre otro, rapport di Banco Mundial di aña 2021, a yega na e conclusion cu den e prome añanan e alumno tin cu ricibi enseñansa den su idioma materno. E rapport di UNESCO di aña 2016 titula “If you don’t understand, how can you learn?” tambe a trata e tema aki. Segun Croes, profesionalnan local a haci uso di e rapportnan aki y realisa investigacion hopi profundo na Aruba y a yega na e mesun conclusion cu e rapportnan internacional. Pa e motibo aki a percura pa introduci Papiamento den klas 1 di scol basico aña escolar 2024-2025.

Croes a bisa cu su vision ta pa den futuro, e alumnonan ricibi Hulandes of otro idioma como Idioma Stranhero (vreemde taal), y cu lo prepara maestronan pa garantisa cu e studiantenan por prepara y ta exitoso den nan carera profesional pa por sirbi Pais Aruba.

Importancia di enseñansa den idioma materno
UNESCO a habri caminda y a boga pa un educacion multilingual den idioma materno for di prome añanan escolar. Segun UNESCO, investigacionnan ta demostra cu educacion den idioma materno ta un factor clave pa inclusion y aprendisahe di calidad, y cu tambe ta mehora e resultadonan di aprendisahe y rindimento escolar. Esaki ta resulta crucial, particularmente durante educacion primario, ya cu ta evita “gaps” den conocemento y ta aumenta e rapidez di aprendisahe y comprension.

Mas importante ainda, UNESCO ta destaca, educacion multilingual den idioma materno ta permiti cu tur esnan siendo educa por participa plenamente den sociedad door di proporciona e comprension y respeto mutuo y contribui pa preserva e rikesa di patrimonio cultural y tradicional cu tin su raiz den tur idioma na mundo.

UNESCO ta nota cu na mayoria di pais, mayoria di alumno ta ricibi un enseñansa den un idioma diferente na su idioma materno, algo cu ta pone den riesgo e capacidad pa un aprendisahe eficaz. Ta calcula cu 40 porciento di poblacion mundial no tin acceso na un educacion den un idioma cu ta papia of compronde. Awendia na mundo ta existi alrededor di 7mil idioma papia. Pero e diversidad linguistico ta cada bes den peliger mas grandi, pa motibo di desaparicion di idioma ta aumentando na un ritmo alarmante. Y ora un idioma desaparece, e ta hiba cune henter un patrimonio cultural y intelectual.

Na escala mundial, a logra avance den educacion multilingual den idioma materno cu un aumento riba e comprension di e importancia di esaki, en particular ora muchanan ta cuminsa scol, y un mayor compromiso pa su desaroyo den bida publico.

Tocante kico ta haci e idioma materno asina importante, expertonan di enseñansa di idioma, manera Historia de las Lenguas, ta indica cu aprendisahe di idioma materno ta caracterisa pa su caracter intuitivo y organico. Muchanan ta adkiri nan idioma materno door di un exposicion constante na e idioma rond di nan, sin necesidad di instruccion formal. E exposicion aki ta permiti nan internalisa e structuranan gramatical, vocabulario y normanan comunicativo di manera natural, na medida cu ta participa den interaccionnan di tur dia cu esnan di habla nativo.

Muchanan tambe ta experimenta un inmersion completo den nan idioma materno, loke ta brinda nan e oportunidad pa desaroya comprension auditivo, expresion oral, lectura y skirbimento di manera simultaneo, den un contexto significativo y relevante pa nan bida diario. E inmersion linguistico aki ta contribui na e asimilacion progresivo di e aspectonan compleho di e idioma, sin e presion di enseñansa formal.

Ademas, aprendisahe di idioma materno ta caracterisa pa su enfoke riba comunicacion efectivo y expresion autentico. Muchanan ta usa e idioma como un herment pa expresa nan necesidad, emocion y pensamentonan, loke ta permiti nan desaroya un relacion intimo y personal cu nan idioma materno, poniendo den raiz nan identidad linguistico y cultural.