Ayera mainta minister encarga cu Finansas y Cultura, Xiomara Maduro a tene un conferencia di prensa pa splica tocante e negociacion cu tin pa por refinancia e debe cu Aruba a acumula cu Hulanda pa por surpasa e pandemia di Covid-19.

E mandatario a trece dilanti cu secretario di Estado Alexandra van Huffelen a bishita otro islanan den Reino pa loke ta trata e topico di sclavitud y cu tin hendenan di Aruba cu ta presente den sesionnan special aki na Sint Marteen.

Di su parti, tanto minister Maduro como prome minister Evelyn Wever-Croes a informa cu nan tin cu varios biaha di trabou y pa e motibo ey nan a indica na secretario di Estado cu nan no por ricibiel’e y cu e parti mas principal di van Huffelen su bishita na otro islanan ta pa e topico di sclavitud y pa e motibo ey e no a bin Aruba.

Pa loke ta trata e refinanciamento di e debe basa riba articulo 36 di statuut, e articulo aki ta bisa cu Aruba, Hulanda, Corsou y Sint Marteen ta yuda otro cu asistencia y apoyo, den splicacion riba e ley ta bisa cu e yudansa aki, ta un yudansa cu nan ta sostene otro moralmente y materialmente te caminda ta posibel segun loke e Kamerstukken di 1953/54 ta indica, “esaki ta e base, e esencia di articulo 36 di statuut y mi ta trece esaki dilanti pasobra esaki ta e articulo a base di e cual Aruba den e pandemia a pidi yudansa di Reino Hulandes.”

Ora tabatin cambio den articulo aki dia 10 di october di 2010, pa asina Corsou y Sint Marteen bira pais y e otro islanan bira BES como parti di Hulanda, den splicacion ta bisa cu tur otro pais den Reino mester keda yuda otro basa riba articulo 36 “ta un verplichting, nan ta obliga di yuda otro pa duna hulp en bijstand te verlenen bij het besturen van deze eilanden,” el a menciona.

Akinan ta bisa tambe cu ora e paisnan ta haya e yudansa aki e no ta un fabor, sino cu segun nan ta haciel’e di bon curason, pero paisnan den Reino ta obliga pa yuda otro debi cu manera minister Maduro a señala, tin un Reino y den dje tin e paisnan Aruba, Corsou, Sin Marteen y Hulanda, si un di nan bay malo esey kiermen cu Reino ta bay malo, statuut ta traha pa tin e union den lo cual ta e cuatro pais aki cu tin cu zorg pa yuda otro ora cu tin mester.

Di loke ta trata material, Aruba a haya fiansa y den e parti moral, eynan ta caminda tin hopi discusion, den e prome peticion a bisa cu Aruba ta dispuesto pa paga pero conforme e modalidad, na un interes normal cu tabata existi den Reino, segun loke minister Maduro a sigura.

“Hopi hende ta pensando cu aworaki Aruba no kier supervision financiero, pero supervision financiero ta existi na nos pais ya caba for di 2015, eyriba no mester tin discusion, e discusion aworaki ta e interes cu Aruba tin cu paga ariba e fiansa aki,” el a bisa.

Den area di interes, minister Maduro den un sheet a mustra tur e debe cu Corsou tin cu Hulanda y e interes duna den Reino Hulandes pa Corsou, den Obligatie Leningen por mira cu 15 di october di 2010 pa nan por bira pais, nan mester di un par di condicion y un di e condicionnan tabata cu e pueblo no por ser perhudica, pa e motibo ey, e pais nobo cu ta nace cu den caso aki ta Corsou, Hulanda a tuma 70% di nan debe nacional y e otro cu a resta, esey nan a duna interes reduci di 2.75%, 2.8%, 3% y 3.1%.

Pa Sint Marteen, 10 di october di 2010 nan tambe a bira pais y nan a haya interes di 2.62%, 2.75%, 2.87% y 3%, loke ta nifica segun minister Maduro a bisa, cu esaki ta e interes cu Hulanda ta haya riba mercado internacional y p’esey un gran parti di e debe nan no mester pag’e mas pa asina e pais por a nace y lo cual cu a resta, nan a haya na un interes reduci.

Den caso di Aruba ora a bira pais no a haya nada di esaki, unda cu den su propio pianan mester a yuda su mes pa yega unda e ta awor, manera minister Maduro a señala.

Na aña 2021, Aruba mester a haci dos fiansa pa por a paga e debe cu tin riba mercado internacional cu a momento ey a madura, debi cu den 2020 “a pesar di tur lo cual cu ta e pandemia, Aruba a cumpli cu su creditornan y a paga su debenan di 2020 pero na 2021 tabatin mester di yudansa aki unda nos a haya dos lening cu 2.64% di interes.

“E pregunta e ora ey ta si Corsou y Sint Marteen a bira pais y nan a haya gran parti di kwijtschelding, bo ta wak e condicion cu Corsou mester a haya supervision financiero via e Rijkswet Financieel Toezitch (RFT) y nan mester a bay di acuerdo cu esaki, mescos cu awor Hulanda kier haci cu Aruba pero Corsou no tabatin esaki, awor nan a bay di acuerdo debi cu nan a haya kwijtschelding di 70% di nan debe nacional y e otro a bay cu interesnan abou. Esaki ta importante pasobra Aruba, ta presta 916 miyon florin pa por sobrevivi un pandemia, e mega debe cu nos tin no ta inclui akinan, solamente nos ta papia di e 916 miyon florin, awor nan ta bisa cu Aruba mester acepta supervision financiero den e Rijkswet Aruba Financieel Toezitch (RAFT) pero esaki ta bin sin kwijtschelding, sin interes reduci y cu strafrente, tambe a duna 5.1% den e momento cu ta negociando ainda y tur hende incluyendo Parlamento tin cu bisa cu ta di acuerdo cu esaki, pero si no tin consenso, si Aruba kier keda cu lo cual ta su statuut como pais eynan bo ta haya un strafrente cu nan a trece cu ta entre 6% cu 8%.” El a señala.

Ademas, minister Maduro ta puntra si den esaki “Reino Hulandes ta discrimina? pa motibo cu si ta tuma na cuenta cu e condicion diferente ta amoral, ta cobra diferente interes den Reino cu ta amoral, ta gana interes riba necesidad di pueblo ta amoral y ta cobra strafrente cu tambe ta amoral, kiermen e ta un debe traha pa e necesidad den un pandemia cu a dal mundo henter, bo ta gana interes riba e dolor di un pueblo,” el a sigura.

Den su opinion, esaki ta algo cu den e negociacion aki sigur cu esnan na Den Haag tin cu mira e parti moral aki di lo cual articulo 36 ta trece dilanti.