E discusion di varios decada tocante e status di Camara di Comercio y Industria di Aruba como ‘berdadero representante di empresario’, siman pasa a haya bida nobo atrobe. Nos por corda e debate aki na inicio di e proyecto di Dialogo Social di gobierno democrata cristian na inicio di e promer periodo di gobernacion na 2009. E mesun gremionan, menos CUA cu no tabata existi ainda, tabata pro pa mantene KvK for di e consulta tri partite. E mesun promer ministro cu tin rienda di Aruba den su man awor, no tabata di acuerdo y a permiti KvK tuma parti na e consulta aki durante mas di 4 aña. Den otro caso, e composicion tri partite di Conseho Socio-Economico, e mesun organisacionnan a logra cu KvK no ta parti mas di conseho aki.
E argumento central di e organisacionnan gremial ta cu segun e definicion di International Labor Organization (ILO), solamente organisacion gremial, cu membrecia voluntario, por ser considera representante di dunador di trabao. Esey ta asina, pero mester tene na vista tambe cu esey ta un organisacion internacional cu ta trata asunto laboral y ta boga pa interes di trahador y dunador di trabao den tur aspecto cu ta relaciona cu economia. Por lo tanto nan definicion ta encera necesariamente atende interes di trahador y dunador di trabao, pero no tur cos cu un gobierno mester atende dentro di su teritorio ta cay semper bao di e capa aki.
Nos a topa cu e tema aki tempo cu un representante di e organisacion gremial mayor di Hulanda (VNO-NCW), tabata na Aruba y a critica e situacion, segun su concepto ‘peculiar’, di KvK sinta na mesa den consulta tri partite. A splica e persona cu na Aruba nunca a tuma lugar e separacion di e tarea (gubernamental) di mantene e registro comercial, y e tarea di boga pa interes di tur empresa. Na Hulanda a limita e tarea di e KvKnan na e registro comercial y na servicio individual na empresa. Representacion gremial den consulta nacional tri partite no ta parti di e trabao di KvK. Na Aruba e cambio ey nunca a tuma lugar. Ambos tarea menciona ta describi claramente den ley y tanten esey ta asina, KvK tin un obligacion legal pa boga pa interes di tur empresa registra, aunke e registracion aki no ta encera membrecia.
Tambe ta importante aki tuma na cuenta e trayectoria historico di e organisacion, cu a haya su inicio casi 100 aña pasa den tempo colonial, unda no tabatin organisacion empresarial ni sindicato. E gobernador di e tempo ey a duna oido na e necesidad di e empresarionan local di tin un organisacion pa boga pa nan interesnan. Pues KvK no a cuminza como un organismo semi-gubernamental, sino como organisacion cu meta di representa interes di empresa y empresario. E tempo ey no tabata existi un registro comercial local y e tarea gubernamental a ser añadi despues di Segunda Guera Mundial. Anterior na esey tur registro di empresa mester a tuma lugar na Corsou. Cu e adicion aki, y e tarea (legal) di duna conseho obligatorio y riba propio iniciativa, ademas di depende di ingreso for di e tarea gubernamental, mara na norma legal, KvK a bira un tipo di entidad unico cu no facilmente por hinca den e formato general di ILO, pero di otro banda merece su lugar na mesa di consulta, tambe pasobra e entidad tin e obligacion di trece dilanti e interes di miles di empresa cu no ta representa pa un gremio di cual nan ta miembro. No mester perde di vista cu e membrecia di e gremionan no ta cubri tur subsector economico y no tur asunto den economia por ser analiza y mira for di e perspectiva di nan miembronan.
Un tema relaciona ta e concepto di ‘dialogo social’ cu tambe tin un lugar primordial den e tipo di consulta nacional cu ILO ta promove. Sin embargo, e modelo di consulta ‘tri partite’ no ta algo cu por prescribi ciegamente pa tur situacion, na tur parti di mundo. Nos no mester bay mucho leu pa ilustra esey; cerca nos mes facilmente por topa cu situacion di dialogo social, unda necesariamente e debate y consulta ta exigi presencia di un representacion mas amplio di comunidad, di otro entidadnan cu ta representa interesnan mas specifico. En todo caso, nos lo keda haya e debate aki tanten cu no haci e separacion cu a tuma lugar na Hulanda. E pregunta cardinal ta si un gobierno ta mira esaki como un tarea pa nan haci; nos ta duda cu esey ta asina. Mas importante ta si KvK ta aporta na un manera sensato na un debate sano, cu voz y sin voto, pasobra mas tanto no ta trata di conta voto.
Por ultimo, no ta asina straño cu e debate aki ta surgi atrobe, na momento cu ta trata di interes general vs interes empresarial, manera e tema di ken ta paga kico pa purificacion di awa di desperdicio. En general, nos ta kere cu mester mantene e principio di ‘esun cu ta susha, ta paga pa haci limpi’. Esey ta implica cu cada hogar o empresa cu ta laga hiba awa na e planta, mester paga. Cada hogar o empresa cu ta conecta riba riolering, mester paga. Y esnan cu ta conecta directamente cu e planta, mester paga tambe. Con mester paga? Lo ta razonable pa haci esaki ‘pro rata’. No mester ta asina dificil pa calcula cuanto cada ken ta contribui na e problema y cuanto mester paga pa solucion’e. Por ta cu ey e dolor ta?