Ayera mainta durante conferencia di prensa, Sr. Mirto Lacle a anuncia e presentacion di un documental na Papiamento cu ta bay enfoca riba historia di Carnaval na e seis isla di Caribe Hulandes. E documental ta hiba e nomber ‘Uni den Carnaval/United in Carnaval’

Lacle a splica cu e documental ta trata historia di carnaval riba tur seis isla di Caribe Hulandes, pa mustra e origen y desaroyo. Den e documental ta bay por mira diferente persona ta vocifera nan opinion di Carnaval, con el a yega na nan isla y ken of cual grupo el a influencia.

“Nos ta mira con nos ta bisa nos ta uni pasobra na tur e seis islanan aki bo ta mira un bay bini di hende cu ta migra, ta ricibi, ta aporta, ta adopta, comparti y adapta,” el a remarca.

El a indica cu nan a haci e grabacion di e documental aki aña pasa na tur seis isla y ta bay por mira algun persona conoci cu ta envolvi den e mundo di carnaval y ta bay mira con e conviviencia aki ta traspasa na mas cu un fiesta, na un hecho cultural.

Lacle a remarca cu ta bay mira den e documental cu na e islanan, tanto di habla Papiamento, ABC y e otro islanan di habla Ingles, con personanan di Aruba y Corsou a hiba loke ta ser yama e fiesta cultural aki na e pais y con el a desaroya y kico e ta awo.

Segun el a bisa cu semper a puntra si carnaval a cuminsa na 1948 cu famia Asane na San Nicolas, of na 1955 na Tivoli Club. El indica cu Bibi Arends ta duna un splicacion cu prome cu e di Dos Guera Mundial ya caba tabatin fiestanan di club y cada bario y cada grupo yen di persona ta bin cu e idea di cuminsa na un cas of un club y despues ta subi caya y ta haci locual Aruba su manifestacion cultural ta conoci p’e.

“Boso bin mira e expresion cultural, e manifiesto aki mas grandi cu tin pa boso conbib’e,” Lacle a resalta.

El a splica cu documental ta bay tin algun imagen di celebracionnan di carnaval en berdad, pero e documental ta bay enfoca ariba e storia cu e hendenan tin pa conta. Por ehemplo, el a conta cu ta bay por mira e descendiente di un abuela cu a biba na Aruba na San Nicolas y cu tabata e flag lady cu tabata dirigi e carnaval.

El a enfatisa cu ta bay tin detayenan hopi bunita den dje y e hobennan cu ta bay continua cu e tradicion aki. “Semper nos ta bay di pasado pa presente pa futuro. Semper nos ta bisa ley di naturalesa ta cambio, ta p’esey constancia ta straño. Nos ta bay mira for di gruponan cu ta toca for di e temponan aya cu ta cambia despues pa steelpan y despues nos ta yega na asambeho te cu nos ta yega tur e musica electronico,” Lacle a remarca.

El a agrega cu ta bay mira tambe hopi cambio, hopi influencia di afo cu a wordo treci pa Aruba for di e otro islanan, mescos cu hopi hende di aki tabata bay e otro islanan pa celebra Carnaval

E presentacion di e documental ta bay tuma luga dialuna dia 6 di november na Biblioteca Nacional di Aruba cuminsando pa 6:30 di atardi y entrada ta gratis.