Manera a keda conoci den un articulo cu nos redaccion a publica siman pasa, den nomber di ministro encarga cu enseñansa, director di departamento di enseñansa, Sra. Proveyer-Groot, a anuncia cu ta bay implementa e plan ministerial pa elimina e fenomeno di mucha cu ta obliga di haci un cierto aña di scol dos biaha: ‘keda sinta’ o na Hulandes ‘blijven zitten’.

Durante un conferencia di prensa cu minister Armando ‘Rudy’ Lampe a ofrece ayera mainta, Bon Dia Aruba a puntra con realistico e plan ta pa elimina e fenomeno aki y kico ta e pre-condicionnan pa realisa esey mas a largo plaso, si esey ta e caso.

Lampe a contesta cu e tabatin un reunion unda a presenta e resultado di un investigacion cu a tuma luga bou di su scolnan. E investigacion aki, haci door di e grupo scol saludabel, a mustra cu riba di 66% di mucha tin sentimento di miedo y problema di autoestima.

Tambe el a comenta cu na aña 1974 caba Aruba tabatin un congreso organisa pa sindicato di maestro di Aruba, FLA cu despues a bira Simar. E tema di e congreso tabata ‘Opkomen tegen blijven zitten’, pa motibo cu a keda señala cu e promedio di e fenomeno di keda sinta tabata hopi mas halto compara cu otro paisnan. A menciona cu un di e temanan ta cu e ta kibra autoestima di e muchanan, e sentimento cu e ta bay faya, cu e ta keda sinta y e otro muchanan si ta sigui.

Lampe a declara cu na aña 1976 a sali un reporte cu ta yama ‘Cabes duro’ y esaki a señala cu muchanan ta keda sinta no pa falta di inteligencia, sino pa motibo cu nan no ta domina idioma Hulandes bon. Door di e falta di dominio di Hulandes ta afecta tur otro materia y e ta fomenta sentimento di miedo y kibra autoestima di un mucha.

Kiermen cu mas di 50 aña pasa, maestronan y sindicato di maestro a señala e problema ey y te awor na 2019 nan a bisa cu nan tin cu tuma e decision. E prome reaccion tabata positivo, unda cu nan ta bisa cu keda sinta obligatoriamente ya no ta posibel mas.

Di mesun manera, el a bisa cu tin excepcion, por ehempel, si un mucha pa motibo di malesa no por asisti pa tempo largo durante e aña escolar, e ora ey ta logico cu e ta ripiti e aña ey. Of mayornan hunto cu maestronan ta bisa cu pa otro motibo ta miho pa su yiu ripiti e aña y ta un ‘keda sinta voluntariamente’ y cu esey ta keda posibel den e maneho aki. E punto principal ta cu na momento cu gobierno a publica PEN 2030 (Plan Educacion Nacional), e mucha ta keda e punto central.

“Si di berdad tin algo cu mester remedia, lo tin cu remedia loke mester pa e mucha aki por sigui,” el a declara.

Loke nan kier stimula tambe cu e maneho aki ta cu e mucha tin derecho riba un enseñansa cu ta pas cune. En bes di ta na MAVO, e mester ta mas den un educacion profesional basico, cu EPB ta ofrece, unda nan ta siña pa un ofishi si esey ta e enseñansa cu ta miho p’e. Nan kier stimula lo mas pronto posibel pa e mucha no keda stanca den un tipo di enseñansa cu ta kibr’e y despues e ta bira un drop out, pero cu lo mas pronto posibel e por bay na un scol cu ta pas mas cu su talento y asina nan por respeta e derecho di un mucha. Tambe el a sigura cu loke nan tin awor, nan por realisa e maneho aki.

Nota di redaccion.
A pesar di a haci un pregunta cla encuanto e precondicionnan necesario pa por implementa e maneho aki dentro di un aña, esaki no a haya un contesta cla durante e rueda di prensa referi.