Ayera den Parlamento di Aruba tabatin un reunion publico caminda a trata e cambio di ley di e Ordenansa Nacional di Cuerpo Policial di Aruba (KPA) y ta trata ampliacion di e personal cu por traha den e Operation Command Center.

Minister di Husticia y Asuntonan Social, Rocco Tjon, a remarca cu inversionnan ta necesario pa garantisa seguridad, y pa haci esaki mester aloca fondo suficiente pa KPA por haci su trabou. E mandatario a refuta tur e cuestionamento di parti di parlamentarionan cu a indica cu no ta wordo inverti den KPA y a trece dilanti cifranan realisa di Directie Financien, desde 2014 en adelante, pa loke ta inversionnan cu a wordo haci den KPA.

Gabinete Eman a inverti 12.3 miyon florin den KPA na 2014, 12.1 miyon florin na 2015, 12.9 miyon na 2016, y 13.6 miyon florin na 2017.

Gabinete Wever-Croes a inverti 13.6 miyon florin den KPA na 2018, 15.8 miyon den 2019, 17.5 miyon den 2020, 17.6 den 2021, 18.1 den 2022, 19.5 miyon den 2023 y pa 2024 el a indica cu tambe tabatin un aumento, pero no a menciona e cifra pa motibo cu e no ta un cifra realisa oficial di Directie Financien ainda.

E inversionnan aki, el a enfatisa, ta pa garantisa seguridad cual, segun el a menciona, ta duna resultado mirando cu investigacionnan independiente ta mustra cu Aruba ta un isla sigur.

E mandatario trece dilanti como ehempel investigacionnan cu Aruba Tourism Authority (ATA) ta realisa cu ta mustra cu 98% di e turistanan cu ta bishita ta haci esaki pa motibo cu nan ta sinti sigur akinan. Ademas el a agrega cu Telegraaf tambe a haci investigacion cu a indica cu Aruba ta e pais mas sigur den e region

Adicionalemnte el a indica cu cifranan cu ta wordo compila door di expertonan di KPA tambe ta indica un reduccion significante den loke ta criminalidad.

Minister Tjon a splica cu e maneho ta basa riba prevencion a base di inverti den polis comunitario (community policing), pero tambe den tecnologia, loke ta inclui radarnan y e proyecto di camara di seguridad.

El a resalta cu mester inverti den departamentonan cu ta conduci investigacion, pasobra unabes cu algo pasa un investigacion mester por tuma luga y, segun el a indica, KPA tin e porcentahe mas halto di solucion di crimen den e region aki.

E mandatario a sigui splica cu e maneho ta enfoca riba cuater pilar pa por garantisa e desaroyo di Cuerpo Policial. Uno ta e parti infrastructural, cual ta inclui e renobacion- y construccionnan cu tin andando, di dos ta inversion den material, cual ta inclui autonan nobo, portafons, cu segun el a indica ta bay wordo entrega october, di tres ta e parti di tecnologia, cu ta inclui e ekipacion cu radar, entre otro, cu ta yuda cu intercepcion di miles di kilo di droga y hendenan cu ta purba drenta Aruba ilegalmente, y por ultimo ta enfoca riba comunicacion y cooperacion.

El a enfatisa cu garantisa seguridad y combati criminalidad no ta un tarea mas di solamente KPA, na mesun momento cu mundo ta desaroya, criminalidad ta sigui desaroya y como organisacion tambe mester sigui desaroya pa cumpli cu e demanda cu ta bin y pa e motibo ey coalicionnan di seguridad ta importante.

Minister Tjon a resalta cu varios parlamentario a haci como si fuera cu aworaki ta bay introduci e base legal pa KPA por haci uso di camara di seguridad, pero el a recorda cu esaki a wordo aproba caba na 2016.

Tocante e proyecto di camara di seguridad y Operation Command Center, el a splica cu e diferente fasenan ta consisti di centro di ciudad na San Nicolas, cu ta ekipa cu camara caba y aworaki ta preparando e trabounan pa ekipa full e centro di Oranjestad cu camaranan di seguridad. E mandatario a sigura cu pa fin di aña esaki lo ta cla.

Otro fase ta inclui e area hotelero, tanto area banda di lama como e “hot zone” cu tambe ta ekipa cu camara caba. Ademas di esaki tur e wardanan di polis ta ekipa cu camara y adicionalmente tin 40 luga strategico rond di e isla cu ta ekipa cu camara.

Pa loke ta e Operation Command Center, el a splica cu ta bay trece diferente disciplina hunto. Ta bay tin un camber di radar cu ta consisti di profesionalnan, Central di Polis tambe ta bay forma parti di e Operation Command Center y tur e operadornan cu ta wak e imagennan, analisa y comparti esakinan tambe lo ta den e centro.

E diferente funcionnan cu ta bay tin den e Operation Command Center ta centralistanan, operadornan, calltakers, personal di inteligencia den tempo real, servidornan di radar y drones, y analistanan di data.

E mandatario a agrega cu a scoge pa cuminsa cu 18 persona, y e intencion ta cu esaki por crece te na 42.

Pa loke ta e procedura di con ta scoge unda ta pone camaranan di seguridad, el a clarifica cu esaki ta sucede a base di cifranan di KPA cu ta splica y motiva unda e camaranan mester bin. Nan ta indica tambe ki tipo di camara tin mester y e compania cu mester maneha e camaranan.

Pa loke ta seguridad cibernetico, minister Tjon a splica cu tin un comision experto cu a percura pa tur e sistema ta cumpli cu tur rekisitonan pa garantisa e parti di seguridad aki tambe

El a agrega cu full e sistema ta ekipa cu inteligencia artificial. El a sigui splica cu den e restructuracion cu tin andando den KPA ta bay duna e parti di inteligencia artificial su debido lugar den e organisacion.

E restructuracion ta consisti di diferente pilar y un di esakinan ta e servicio di informacion y e parti aki lo bay wordo ubica pa por duna curso na hendenan cu por profundisa nan mes den e experticio aki pa KPA por haci mas uso di inteligencia artificial den tur nan tareanan.

Na final di e reunion despues di votacion, y cu algun miembro di parlamento ausente, e cambio di ley a keda aproba cu 13 voto na fabor y un voto, parlamentario Mike de Meza, contra.