October ta e luna pa tur hende para keto riba e dia mundial di Salud Mental cu e fin di busca conscientisa tocante e problema di salud mental cu ta existi rond di mundo y e campaña pa aña 2023 ta “Celebra salud mental como un derecho humano universal.”

E aña aki e evento ta representa e compromiso global pa crea consciencia riba salud mental y defend’e como un derecho universal.

Tur hende mester tin derecho pa biba un bida cu dignidad, igualdad y respet, esaki ta inclui e personanan cu tin problemanan di salud mental. Sinembargo, den e region Americano y tambe na otro paisnan di continente ta continua persisti discriminacion y violacion di derechonan humano.

Na hopi pais den region, frecuentemente e personanan cu problema di salud mental no tin acceso na servicionan di calidad, nan ta someti na practicanan di cohersion, di trato inhumano y den algun caso abuso, incluyendo e entorno di atencion di salud, na unda nan mester haya proteccion.

Paisnan mester promove iniciativanan di regulacion y normativanan pa apoya salud mental como un derecho humano universal. Na mesun tempo di limita e practicanan cu ta faborece violacion di derechonan humano. Esaki ta inclui establecimento di leynan di salud mental cu ta respeta e principio di instrumentonan internacional manera Convencion di Nacionnan Uni pa Derechonan di Personanan cu Limitacion y Declaracion Universal di Derechonan Humano.

E calculonan regional ta mustra cu poco mas 60% di 39 pais tin un ley di salud mental independiente, casi e mita di 37 pais no tin un autoridad dedica na evaluacion di cumplimento di instrumentonan internacional di derechonan humano of esun cu ta existi no ta funciona.

Organisacion Panamericano di Salud (PAHO) ta indica cu nan ta sigui comprometi pa traha hunto cu e paisnan, brindando apoyo tecnico pa crea leynan di salud mental cu ta cumpli cu convencion internacional y defende e derechonan di cada individuo, mas leu di e fronteranan y desigualdad.

Salud Mental na Aruba ta batiendo alarma for di añanan caba
Tocante e tema aki na Aruba, por mira cu e scarsedad di profesionalnan den area aki ta persisti haciendo cu e listanan di espera cada dia ta sigui creciendo mas, falta di un programa di Terbeschikkingstelling (TBS) ta representa un otro problema ya cu den region aki por a compronde cu no tin un centro adecua pa trata presonan cu problemanan mental manera tabata e casonan di Eugene Lampe, di e padrastro di e muchanan Rishandroh Anastacia y Eugene Frans, Gabriel Martiem, ken a comete a acto teribel contra e dos mucha aki na november di 2017 of e caso di Jason Mathilda ken a mata su mesun tata na december di 2021.

Den e esaki, e mesun ex-procurador general Boter ter Stege a declara cu e tabata kier lidera un proyecto di un centro di TBS pa Aruba y pa otro islanan di Caribe, cu el a yega na un acuerdo cu otro PG di otro islanan pa haci esaki, cierto ta cu ter Stege no t’ey mas como procurador general y e pregunta ta keda, con a para cu e plan tan necesario aki?

Na mundo tin miles di hende cu tin un lucha interno, un lucha cu aunke nan tin cu bring’e pa por sobrevivi, tin algun di nan cu no ta logra caba cune, depresion ta un topico hopi delicado cu mester bin dilanti. Salud mental na Aruba tin añanan sufriendo un carencia importante di recursonan y accionnan, manera a menciona caba e lista interminabel di hendenan cu ta den spera pa un afspraak na unda den mas den un caso, personanan a dicidi di kita nan mesun bida pa motibo cu nan no tabata mira “un luz na final di e tunnel.”

Awe, ta Dia Mundial di Salud Mental y FADA tambe ta bay tene un conferencia di prensa pa trece dilanti e topico aki na unda ta spera cu accionnan concreto pa esaki por tuma luga y instancianan concerni por atende cu e problema di mas grandi cu ta escasez di profesionalnan specialisa pa esaki.